Sursă: Montero E, Iniesta M, Rodrigo M, Marín MJ, Figuero E, Herrera D, Sanz M. Clinical and microbiological effects of the adjunctive use of probiotics in the treatment of gingivitis: A randomized controlled clinical trial. Journal of Clinical Periodontology, 2017;44:708–716. DOI: 10.1111/jcpe.12752
Rezumat
Gingivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni orale, cauzată de acumularea bacteriilor în șanțul gingival. Echipa coordonată de cercetători de la Universitatea Complutense din Madrid a testat dacă administrarea orală a unei combinații de probiotice — Lactobacillus plantarum, Lactobacillus brevis și Pediococcus acidilactici — poate îmbunătăți rezultatele tratamentului standard al gingivitei.
Studiul a fost conceput ca un trial clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat pe o perioadă de 6 săptămâni, la Facultatea de Stomatologie a Universității Complutense din Madrid (februarie–noiembrie 2015).
Design și metodologie:
- 59 de pacienți cu gingivită (vârstă medie 31,7 ani) au fost randomizați: 30 în grupul test (probiotic) și 29 în grupul control (placebo).
- Toți participanții au primit întâi o igienizare profesională (PMPR – îndepărtarea mecanică profesională a plăcii și tartrului) și instrucțiuni standard de igienă orală.
- Grupul test a mestecat de două ori pe zi, timp de 6 săptămâni, tablete cu cele trei tulpini probiotice; grupul control a primit tablete identice, dar fără bacterii vii.
- S-au urmărit: indicele gingival (GI) — variabila principală —, indicele de placă (PlI) și scorul de sângerare angulată (AngBS), alături de analiza microbiologică (qPCR) a cinci agenți patogeni periodontali din probele subgingivale.
Rezultate principale:
- Ambele grupuri au înregistrat o reducere semnificativă statistic a GI mediu (p < 0,0001), dar fără diferențe semnificative între grupuri pentru GI mediu.
- În schimb, grupul cu probiotice a avut o reducere semnificativ mai mare a numărului de situsuri cu inflamație severă (GI = 3 la momentul inițial): de la 263 de situsuri la baseline, niciun situs nu mai prezenta GI = 3 la 6 săptămâni, față de 5 situsuri rămase în grupul control (p = 0,042).
- La nivel microbiologic, doar grupul cu probiotice a prezentat o reducere semnificativă a Tannerella forsythia (p = 0,008), un agent patogen din „complexul roșu”, asociat cu severitatea periodontitei.
- Tratamentul a fost bine tolerat: cele mai frecvente reacții adverse au fost ușoare (dureri abdominale legate de motilitatea intestinală), fără evenimente adverse grave.
Concluzii
- Administrarea adjuvantă a tabletelor cu L. plantarum, L. brevis și P. acidilactici nu a produs o schimbare semnificativă a indicelui gingival mediu comparativ cu placebo, atunci când este adăugată la igienizarea profesională standard.
- Probioticele au demonstrat totuși un beneficiu clinic specific asupra situsurilor cu inflamație severă (GI = 3), reducându-le complet la finalul studiului, spre diferență de grupul placebo.
- Probioticele au avut un impact microbiologic semnificativ, reducând concentrațiile de T. forsythia, o bacterie patogenă cheie asociată cu boala periodontală avansată.
- Autorii sugerează că utilizarea GI mediu ca variabilă principală poate „masca” beneficiile reale ale tratamentului asupra situsurilor cu inflamație severă, din cauza efectului de diluare produs de situsurile deja sănătoase (GI ≤ 1).
- Profilul de siguranță a fost bun, fără evenimente adverse grave raportate.
- Studiul recomandă ca cercetările viitoare să folosească variabile de rezultat mai precise, precum numărul de situsuri cu inflamație manifestă sau concentrația de T. forsythia, pentru a evalua mai corect efectul probioticelor.
Tabel comparativ: Grup Probiotic vs. Grup Control
| Parametru | Grup Probiotic (n=29-30) | Grup Control (n=23-29) | Valoare p (între grupuri) |
|---|---|---|---|
| GI mediu — Baseline | 1,65 ± 0,3 | 1,62 ± 0,2 | 0,652 (ns) |
| GI mediu — Săpt. 6 | 0,60 ± 0,2 | 0,54 ± 0,3 | 0,347 (ns) |
| Reducere GI mediu | −1,06 | −1,08 | 0,480 (ns) |
| Indice de placă (PlI) — modificare | −0,39 | −0,44 | 0,180 (ns) |
| Scor de sângerare (AngBS) — modificare | −0,20 | −0,28 | 0,061 (ns) |
| Situsuri cu GI=3 — Baseline | 263 (8,2%) | 138 (4,4%) | <0,0001 |
| Situsuri cu GI=3 — Săpt. 6 | 0 (0,0%) | 5 (0,2%) | 0,042 (semnificativ) |
| Reducere T. forsythia (log CFU/ml) | −1,06 (semnificativă, p=0,008) | −0,51 (nesemnificativă) | — |
| Reducere A. actinomycetemcomitans | −0,97 (p=0,044) | −1,06 (p=0,017) | ambele semnificative |
| Conformitate la tratament | 89,7% | 100,0% | ns |
| Evenimente adverse | 13,3% (4 pacienți) | 3,4% (1 pacient) | 0,353 (ns) |
ns = diferență nesemnificativă statistic
Grafic comparativ
Stânga: evoluția indicelui gingival mediu (GI) în cele două grupuri, între momentul inițial și săptămâna 6. Dreapta: numărul de situsuri cu inflamație severă (GI = 3) la cele două momente — se observă eliminarea completă a acestor situsuri în grupul cu probiotice.
Citate importante din studiu
Cu privire la concluzia principală a studiului, autorii notează că administrarea tabletelor cu probiotice „nu a condus la schimbări semnificative ale GI mediu”, dar a redus semnificativ numărul situsurilor cu inflamație severă.
Referitor la limitările metodologiei utilizate, autorii sugerează că „utilizarea GI mediu ca principală variabilă de rezultat… poate să nu fie adecvată” pentru evaluarea agenților adjuvanți precum probioticele, din cauza efectului de diluare produs de situsurile sănătoase.
Despre relevanța bacteriei T. forsythia, studiul subliniază corelația sa cu severitatea inflamației gingivale: coeficientul de corelație Spearman a fost de 0,415 (p < 0,0001) între concentrația acestei bacterii și numărul de situsuri cu scor GI = 3.
📄 Studiul științific original
Pentru cititorii care doresc să consulte metodologia completă, analiza statistică și toate datele publicate de autori, studiul integral poate fi descărcat mai jos în format PDF.
⬇️ Descarcă studiul complet (PDF)
